Ieri era altceva, dar astazi a devenit un ieri de-un gri
pal. O calatorie facuta de-un eu ce vrea schimbare. O regasire de-un ritm alert
care pare imposibila umanitatii, dar care mi-a deschis perspectiva unipolara. Sunt
lucruri care dor, si lucruri care ai vrea sa te doara, dar pe care nici in
ruptul capului nu le regreti. Toata viata noastra e impartita in categorii, de
la momentele zilei, la tipul de sentimente, si chiar s-au “descoperit” tipuri
de iubire. E o chestie cretina, parerea
mea, si in acelasi timp incredibil de adevarata. Cum pot fi doua sentimente
diferite, iubirea si ura aparent
incompatibile si totusi atat de magnetice, nu stiu. E o farsa care face parte
din magia universului. Un univers perfid caruia ii place sa ne chinuie,
punandu-ne in postura de clovni. Atat de fericiti in aparenta, dar cu o esenta
putreda. Si asta se poate intampla la infinit daca nu reusim sa realizam, ca si
un firicel de speranta e mai bun decat nimic. Cel putin asta am invatat,
reinventandu-ma. Nu mi-e bine, dar sunt bine asa cum sunt, esenta mi-e la loc
sigur hranindu-se din ce-a mai ramas pur in mine.