9

Am ajuns la un moment de blocaj psihic. Nu stiu ce sa fac.. Ma simt inchisa intr-o cusca fara aer si fara nicio posibilitate de a vedea afara. Trebuie sa decid ceva pentru mine, si uite la naiba ca nu pot. Pana acum a fost vorba sa fiu tare, ok, am fost, mi-a iesit. Acum e vorba sa fiu rationala, si de aici se strica treaba. Nu reusesc sa-mi gasesc cuvintele si sa scot la suprafata doar ceea ce imi convine..niciodata n-am fost buna la asta, trebuie sa recunoastem. Nu stiu nici sa arat ce trebuie, nici sa comunic ce-ar trebui. Sunt complicata, intortocheata, mai ceva ca un labirint. O matriosca care'si arata doar esenta, cea mai mica papusa, fara sa-i pese daca sufera sau nu. Nu-si foloseste armura pentru ca oamenii nu pot fi cruzi, dupa parerea ei. Dar uite ca eu ii las sa fie, si ma si plang de asta. Etajul noua nu m-a asezat deasupra lumii decat la propriu, ceea ce e inauntru a stagnat la subsol. Nu reusesc sa ma inalt fara tine, deocamdata.

Jocuri morbide

Parca a ramas la fel..te joci, eu accept si mergem mai departe fara sa ne spunem nimic. Ti-ai strans jucariile si ai plecat la vechea ta viata. Ce sa zic, am si eu o viata aici, care include o EU care uraste promisiunile dar care prin antinomia sortii  isi promite ca de maine va fi mai bine.. Si stiu ca viitorul nu e acesta, dar am placerea morbida de a ma agata de trecut. Toul e facut praf, dar eu din praf vreau sa fac lut si sa reconstruiesc ceea ce e ars de mult. Nu se poate, si in orice caz, nu se poate asa. Trebuie sa merg mai departe. Am facut o greseala grava care a sters cu buretele 9 luni din viata. Gata, trebuie sa incetez sa fiu masochista, trebuie sa ma iubesc mai mult, sa ma iubesc si pe mine atat de mult , sau chiar jumatate din cat te iubesc pe tine ca sa pot sa fiu bine.