Hello, goodbye.

Am crezut ca ma pot controla, ca pot simula dezinteresul, dar chestia asta e mai presus decat mine. E momentul ala cand te izbeste un val peste fata si-ti dai seama ca realitatea tocmai ti-a zambit, dar intr-un mod nu tocmai placut. Sunt exact in momentul 0 si nu stiu pe care cale s-o apuc. Stiu ca imi impun multe lucruri si in acelasi timp ma las zvarcolita de multe dorinte, dar niciodata nu m-am gandit ca as putea ajunge aici; sa-mi dau seama ca-mi doresc cu adevarat ceva ce nu e sanatos pentru mine. Fix ca Eva, eu chiar vreau nenorocitul ala de mar, desi logica imi spune ca nu as avea decat de pierdut din jocul asta plin de placeri morbide. Am o nebunie in a-mi asuma riscuri, dar asta ar fi prea mare, si-ar fi sanatatea mea in joc. Esti o placere mult prea vinovata.

Ratiune

Astazi e un nou inceput. Chiar daca am zis asta de milioane de ori inainte, niciodata nu m-am ambitionat indeajuns de tare sa fiu eu, o eu cu bune si cu rele. Schimbarile vin cand simti ca scartaie..Ei, la mine a durat ceva mai mult. Am uns cu un ulei inchegat, murdar si urat mirositor aceleasi usi prin care treceam intr-o monotonie aberanta in diferite momente ale vietii- momente care pentru mine aveau acelasi sens, sau cel putin asta credeam eu. Credeam ca sunt matura, ca pot dezlusi logica vietii, si ca bineinteles stiu ce e mai bine pentru mine, dar uite ca m-am inselat . Partea buna e ca totul s-a intamplat frumos, tot dumul asta a fost unul zbuciumat dar cu o finalitate de o importanta pregnanta. Partea proasta e ca am vrut un timp pentru mine, dar pana acum, in prostia mea de muritoare nu mi-am dat seama ca sunt diferita, ca am alte nevoi, si ca trebuie sa ma fac fericita pe mine, si apoi pe ceilalti. E putin egoist totul, dar pana la urma cine nu e egoist cand vine vorba de propriul drum?