Someone else's feelings.

Urasc momentul ala cand ajung acasa, la tot ce e al meu si ma simt straina, iar in acelasi timp aici ma regasesc intotdeauna. O antinomie a sentimentelor care ma indeamna la o reevaluare a lucrurilor care ma fac fericita. Nu stiu de ce sunt asa egoista si imi pasa doar de lucrurile care imi aduc beneficii, dar nici nu vreau sa ma schimb. Ma gandesc la toate obiectivele pe care le-am atins, si tintesc si mai sus, si mai sus, dar in goana asta a mea dupa multumirea de sine am uitat ceea ce ma facea cu adevarat fericita. Am renuntat sa mai cred in dragoste acum ceva timp, si am crezut ca schimbarea asta nu va avea decat beneficii, dar incepe sa imi fie teama ca toate calculele astea sunt gresite, si cred ca solitudinea e cea mai mare frica a mea acum, desi ma lupt cu fricile de cand am realizat diferenta dintre intuneric si lumina. Inainte stiam ca intotdeauna va fi cineva acolo cand imi va fi frica, acum tot ceea ce a ramas e reflexia mea intr-o oglinda agatata pe peretele destinului. E ciudat cum credeam ca independenta asta imi va adice castiguri, si am avut dreptate, dar nu am luat in calcul niciodata adevaratele pierderi in fuga dupa un alter-ego. In aceasta lume, totul vine cu un pret, iar al meu nu stiu daca sa-l consider usor sau greu. Riscul a fost intotdeauna o parte a jocului, dar jocul asta s-a prelungit mai mult decat ma asteptam. 

Fobii

Am avut tot felul de momente în care am încercat o reevaluare, un system restore, o defragmentare, dar nimic n-a mers. Mă simt virusată, incompletă, lipsită de substanță motivantă. Cu toate că am crezut că armonia asta în care mă aflu mă împlinește, bineînțeles că pentru mine nimic nu e îndeajuns. Nu mă multumește nimic, și nu știu dacă ăsta ar trebui să fie un lucru bun, sau dimpotrivă unul rău. Până acum totul a mers “ca pe roate”, dar am început să întâlnesc mai multe frici decât eram obișnuită, și asta mă sperie și mai tare,  îmi provoacă alte fobii. Am multe întrebări, poate prea multe, dar cea mai importantă ar fi cu privire la existența unui leac pentru toate astea, care probabil că dacă ar fi, m-ar face să mă pierd și pe mine chiar dacă încă nici nu știu foarte bine cine sunt cu adevărat..